Home » Articles » AVIATIE

Propulsor combinat, CT-1

Propulsorul combinat potrivit invenţiei este constituit din : clapeta de admisie, turboreactorul dublu flux, colectorul de gaz, camera de ardere secundară, ajutaj Coandă de tip exterior intubat superior, ajutaj Coandă de tip exterior intubat inferior, ajutaj Coandă  de tip exterior posterior. Principiul de funcţionare al propulsorului combinat este următorul : clapeta de admisie este deschisă, compresorul de joasă presiune aspiră şi comprimă aerul necesar fluxului exterior şi interior, compresorul de medie presiune comprimă aerul din fluxul interior, îl refulează în schimbătorul de căldură cu tuburi termice unde se produce transferul energiei de la aerul comprimat din fluxul interior la aerul comprimat din fluxul exterior, compresorul de înaltă presiune aspiră aerul din fluxul interior din schimbătorul de căldură, îl comprimă şi refulează în camera de ardere, în camerele de ardere se introduce aerul comprimat din fluxul interior şi combustibilul unde prin ardere la presiune constantă se produc gaze de ardere, gaze care acţionează turbinele cu gaz, turbine care asigură energia mecanică necesară acţionării compresoarelor. Gazele de ardere după destindere în turbine se amestecă cu aerul comprimat din fluxul exterior producându-se agentul motor (gaz comprimat-aer comprimat), amestecul se introduce în colectorul de gaz. În continuare propulsorul combinat poate urma două direcţii de funcţionare, funcţionarea în regim nominal, funcţionarea în suprasarcină.      

Funcţionarea în regim nominal :

Agentul motor din colectorul de gaz este dirijat la ajutajele Coandă exterioare intubate superior şi inferior respectiv ajutajul Coandă exterior posterior producând forţa de propulsie nominală la decolare. După ce s-a atins viteza de sustentaţie (viteza care asigură portanţa aparatului) se opreşte alimentarea cu agent motor a ajutajului Coandă posterior, debitul de fluid motor repartizându-se ajutajelor Coandă superior şi inferior crescând forţa de tracţiune a propulsorului. Când viteza aparatului atinge valoarea w ~1,5 Mach, pentru creşterea tracţiunii şi atingerea cât mai rapidă a w ~3 Mach, în statoreactoarele formate de ajutajele Coandă exterioare superior şi inferior intubate, se introduce combustibil care se arde obţinându-se o creştere apreciabilă a tracţiunii şi vitezei.

De la w = 3 Mach statoreactoarele formate de ajutajele Coandă intubate superior şi inferior intră în regim de funcţionare de statoreactor subsonic, clapeta de admisie se închide şi se opreşte funcţionarea turboreactorului dublu flux.

De la w = 5 Mach statoreactoarele formate de ajutajele Coandă intubate superior şi inferior intră în regim de statoreactor cu ardere internă cu ardere supersonică.

La înălţimi mai mari se constată lipsa aerului necesar funcţionării statoreactoarelor, pentru creşterea în continuare a vitezei, propulsorul combinat intră în regim de motor cu reacţie cu combustibil lichid.

Se alimentează camera de ardere secundară cu combustibil lichid (hidrogen) şi oxidant lichid (oxigen), se aprinde amestecul, se produce arderea la presiune constantă, gazele

(aburul) rezultate fiind trimise la ajutajul Coandă posterior unde prin destindere se produce o forţă de tracţiune, determinând creşterea vitezei aparatului.

Funcţionarea în suprasarcină :

Agentul motor din colectorul de gaz este dirijat la camera de ardere secundară unde se introduce şi o cantitate suplimentară de combustibil (hidrogen), se produce aprinderea şi arderea la presiune constantă, gazele rezultate folosindu-se în continuare ca agent motor, funcţionarea propulsorului în regim de suprasarcină fiind similară cu funcţionarea în regim nominal.

Category: AVIATIE | Added by: trif (2008-07-21)
Views: 1037 | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Name *:
Email *:
Code *: